Cabinete de diagnosticare sunt necesare, aparatura – idem, bani de implant – categoric, medici chirurgi orl- deasemenea, audiologi- fara discutie, ingineri clinici- la fel, logopezi cu multa experienta si metode eficiente -cat mai multi, dar parinti responsabili care sa se implice pentru a aplica continuu ceea ce le arata logopedul ca model de recuperare in lectiile din cabinet (la care e obligatoriu sa participe si parintele) – sunt absolut necesari, Parintele e ultima veriga din acest lant si cea mai importanta. Si stiti de ce? Ptr ca sta cel mai mult cu el. Plus ca el e beneficiarul muncii cu copilul. Americanii zic asa “Cu cat parintele se implica in primii ani de terapie, cu atat aduce copilul pe linia de plutire si isi vad linistiti de viata; cu cat nu o face, isi prelungeste agonia, ramanand toata viata cu un copil dependent de el agatat”. Si mai recomanda ca: parintele trebuie sa renunte la cariera cca 2-3 ani cat dureaza terapia si sa-i stea in preajma copilului, continuu, pentru a-l ajuta. In aceste conditii de implicare intensa a parintelui ei garanteaza ca in max 3 ani terapia este finalizata. Bineninteles ca logopedul exista continuu, dar rolul lui este sa iti arate metode si sa te indrume ptr a continua munca acasa. El sta 1 ora pe zi cu copilul, iar tu ca parinte 23 ore/zi. Care e ponderea muncii parintelui? As zice ca 85-90 %. Experienta logopedului este foarte importanta, pentru ca stie sa succeada etapele de dezvoltare a limbajului asemanator cu cladirea unei case (caramida cu caramida), in asa fel incat, sa obtina o voce naturala, o dictie buna, o pronuntie impecabila si un vocabular bogat si corect gramatical folosit. Pentru a atinge normalitatea e necesar sa mai obtii si o socializare a copilului, o integrare buna in colectivitate, un comportament adecvat varstei, disciplina si o buna educatie. Totul in primii 7 ani … de acasa! PARINTELE ESTE COTERAPEUTUL COPILULUI!

Nastase Antoneta, Asociatia 'Asculta Viata'